vineri, 19 iulie 2013

Marketingul pepenilor

Din serialul Marketing-ul pentru toți, astăzi vă prezint marketingul pepenilor. Adică a lubeniței, măi neserioșilor, la ce v-ați gândit?
Am ales această temă deoarece pe măsură ce scriu aceste rânduri, pe fereastra sufrageriei mele rulează reclama „Pepeni. Haideți la pepeni.”. Nu știu dacă ați auzit-o și voi, sau dacă în zonele în care locuiți se difuzează, dar nu vă imaginați că ați pierdut nuș' ce capodoperă publicitară. Reclama în discuție presupune unul sau doi bărbați de vârstă medie, echipați cu un portavoce (e o portavoce sau un portavoce?) care urlă din toți rărunchii :„Peeeepeeeeni, haideeeeți la peeeepeeeeni, peeepeeeni proaspeți aveeeem, 1 leu kilogramul. Cine dorește pepene să vină la mașină, avem pepeni proaspeeeeeți.”. Probabil cunoașteți modelul. Două observații aș avea de făcut:
1.  Pe lângă regia și scenariul producției, în care subiect n-aș vrea să intru, nu de alta dar nu-s specialist, aș vrea să evidențiez și să mă opresc puțin asupra aspectului publicului țintă. Pe lângă publicul vizat al produsului, există întotdeauna și acea categorie sau nișă a publicului care n-are sau nu vrea să aibă nicio treabă cu produsul. Să-l luăm, de exemplu, pe nea portarul de la Stadionul de lângă blocul în care locuim. Om la a doua spre a treia vârstă, plictisit și bătut în cap de soare și de soartă, urmărind reclama sus menționată oferă următorul feedback:
„ Păi da cu cat dai kilu dă pepene, domnu'?"
„ Păi prima oară să ne dai să gustăm, domnu, nu așa”
și alte replici asemănătoare pe care stimabilii domni cu pepeni preferau să le ignore. Acuma, te pui cu omu'plictisit?

2. În zilele noastre și contextul economic actual e foarte greu sa rămâi în afaceri. Iată că domnii cu pepenii au înțeles acest lucru și au introdus și serviciul de livrări la domiciliu, mă rog, livrări la parcarea domiciliului și își marketează intens serviciul.

Bravo, domnilor, mă înclin, numa `că începe ora de liniște în bloc și serviciile dumneavoastră ar fi highly appreciated dacă...n-ar fi :D

duminică, 16 iunie 2013

Die hard Vasilică

Doi tineri brașoveni au fost implicați duminică, 16 iunie 2013 într-un accident rutier cu un sexagenar biciclist amețit. Tinerii, Flavia B. și Alexandru S. se deplasau cu motocicleta în jurul orei 14.30 pe centura Brașovului în direcția Triaj când Dl. Vasilică M, în vârstă de 60 de ani se îndrepta cu bicicleta spre locuința personală. Căldura dup-amiezii împreună cu licorile bahice consumate au cauzat pierderea memoriei privind regulile de circulație, astfel că Dl. Vasilică a uitat să semnalizeze că dorește să schimbe direcția de mers, tăind astfel calea celor doi tineri. După ce șoferul motocicletei l-a acroșat pe biciclist cu brațul său cel mușchiulos, cauzându-i căderea, a oprit brusc pentru a vedea ce s-a întâmplat. Dl victimă Vasilică se odihnea în poziția culcat pe asfalt, cauzându-le o sperietura de moarte celor doi tineri, care au apelat imediat serviciul de urgență 112, alertând SMURD-ul și Poliția de cele întâmplate. 
Se pare însă, și acest eveniment o demonstrează încă o dată, că românii știu să aprecieze un spectacol bun, chiar și gratuit, dovadă chiar numărul mare de persoane adunate să vadă ce-a pățit nea Vasilică. Numitul nea Vasilică, ce după 3 minute de inconștiență și-a dat seama că nu se cuvine să facă plaja pe asfalt chiar așa-n amiaza mare,  dădea să se ridice voinicește, contrar indicațiilor tuturor celor din jur.
În continuare, suspecții, cei doi tineri au fost duși la Spitalul Județean pentru a i se recolta șoferului probe biologice pentru testarea alcolemiei precum și declarații de la șofer și pasageră, pentru a stabili nevinovăția acestora. Cât despre victimă, domnul Vasilică, acesta a fost dus la analize amănunțite pentru a stabili urmările impactului, și poate că va învăța cu această ocazie că două roți + alcool nu-s mai tari decât două roți + motor

sâmbătă, 4 mai 2013

Inundaţie pascală

N-am fost niciodată un mare fan al sărbătorilor pascale. Trebuie să recunosc că mai presus de importanţa religioasă (care, haideţi să recunoaştem că s-a cam pierdut în zilele noastre) nu-mi trezeşte mai deloc  interesul această perioadă a anului aşa cum nici nu mă prea străduiesc să repsect tradiţiile sau să mă dau peste cap cu pregătirile. Cu toate acestea, este de preferat ca atunci când te pregăteşti să înroşeşti un ou sau să coci un drob să ai parte de linişte şi pace pentru a desfăşura activităţile gospodăreşti mai sus menţionate. Ce se-ntâmplă, însă?
Se întâmplă că în dimineaţa pre-pascală, recte, sâmbătă dimineaţa, în timp ce mă luptam cu forţele somnului şi puterea patului, pe la ora opt, opt şi ceva îmi sună telefonul (ăla, celularul). Mijesc ochii furioasă de ora total nepotrivită pentru o dimineaţă de uichend şi văd că apelantul este proprietara apartamentului în care locuim. Trec peste impulsul de a trece apelul în lumea celor care nu cuvântă şi decid că o fi vreun motiv important din moment ce sună femeia la ora asta. Răspund la telefon şi exact în momentul în care pun piciorul jos din pat piscina care se făcea că era dormitorul nostru mă face să-mi dau seama de motivul apelului atât de matinal. Scurt pe doi că nu-i rost de detalii inutile, a noastră reşedinţă se transformase peste noapte în Aqua Park, din cauza unui furtun care a decis că nu mai poate aştepta până dimineaţă şi că mai bine se sparge în miez de noapte, nu de alta, dar ca să faciliteze socializarea dintre vecini, aşa în parg de Paşte.
Şi pentru că gravitaţia nu se află în minivacanţă de 1 Mai şi Paşte, şi-a făcut treaba conştiincios şi a dus apa mai departe şi la restul vecinilor de sub noi, preţ de vreo patru etaje, aşa, cât s-ajungă pentru toată lumea. Aşadar, cum e mai frumos să te trezeşti înainte de Sfintele Paşte decât cu o casă plină de apă (ca să-ţi spele păcatele) şi o droaie de vecini nervoşi la uşă să-ţi recite calendarul?
Şi ca să nu încheiem în coadă de...mop, iaca niscaiva cugetări răsărite din puţul gândirii în timp ce curăţam sârguincios apa cu făraşul:
  1. Cea mai bună curăţenie de Paşte se face cu inundaţie. Îţi curăţă şi pe sub şi pe după mobilă de nu te vezi.
  2. Unii stropesc friptura de miel cu vin, alţii cu apă...de la robinet...din tavan.
  3. Dacă eram puţin mai perspicace, puneam repede nişte busuioc în apă şi chemam un preot să ţină o slujbă şi taxam vecinii că le sfinţim casa.
  4. De obicei, de la Slujba de Înviere se ia lumină. Anul acesta se ia apă...la bord
  5. În unele zone, de Paşte, bărbaţii merg cu stropitul la femei. Noi am decis să nu discriminăm şi să stropim tot palierul.
  6. Se vehiculează că va fi o vară secetoasă, de aceea am zis că în spiritul Sfintelor sărbători pascale să oferim vecinilor apă să pună deoparte pentru la vară.
  7. Unii s-au dus să-şi petreacă mini-vacanţa la mare. Noi am zis s-o punem măcar de-o piscină. În casă
  8. De când locuim aici nu am prea avut ocazia să ne cunoaştem vecinii. Azi am decis să ne ocupăm de acest aspect
P.S. acum câteva zile,  în parcarea unui hypermarket  ne-a abordat o  tanti care cerşea. După ce ne-am făcut pomana cu ea ne repeta întruna "Paşte Fericite". Trecînd de amuzamentul formulării, acum stau şi mă gândesc că femeia nu zicea rău ce zicea. Din punct de vedere gramatical, este singura care şi-a dat seama de acordul dintre gen şi număr, şi a realizat că Paştele n-are cum să fie fericit pentru că e la genul feminin şi la plural, drept urmare Paştele sunt fericite! pam-pam!