miercuri, 25 noiembrie 2009

Proactiv sau reactiv?

There's an old saying cum că lucrurile ce ni se întamplă n-ar fi bune sau rele în esenţa, ci modul în care ne raportăm noi la ele le atribuie această caracterisitcă. Mai departe de optimismul roz-bombon al zicalei, sâmburele de adevăr constă în ideea că fericirea nu este ceva ce să poată fi căpătat, nu are legătură cu cei din jur, nu este un efect al acţiunilor acestora. Posibilitatea de a fi sau nu fericit ne aparţine exclusiv nouă, după următorul raţionament: perfecţiunea nu există => anumite aspecte ale vieţii ne vor lăsa un gust amar. În acest punct avem posibilitatea de a căuta soluţiile optime pentru a redresa situaţia şi a o face favorabilă nouă, sau ne putem agăţa de trecut, căutând motivele a ceea ce ni se întamplă şi pe cineva pasibil pentru rolul de ţap ispăşitor.
În funcţie de acţiunile întreprinse,există două feluri de oameni:proactivi şi reactivi. Cei dintâi sunt cei ce decid să fie regizori ai celui mai important film: cel al propriei vieţi, pe când reactivii se văd constant puşi în situaţia de a reacţiona la ceea ce li se întamplă. Proactivii ştiu exact ce vor şi fac tot posibilul să obţină acel ceva, sunt oameni determinaţi care doresc să deţină controlul asupra a ceea ce li se întamplă. Reactivii, pe de altă parte, sunt aceia ce se văd surprinşi de evenimentele ce survin, se văd nevoiţi să "intre în horă", urmând ca apoi să încerce să facă tot posibilul pentru a putea face faţă celor întâmplate, profilul omului pasiv ce se complace în situaţie.
În limba română, răbdarea este o posesiune :a avea rabdare, pe când grecii o folosesc cu auxiliarul "a face", destul de stranie pentru noi formularea, deoarece ne responsabilizează direct pentru reacţiile noastre. Ce-ar fi dacă am încerca să aplicăm sintagma şi în cazul fericirii? În loc să aşteptăm să fim fericiţi, să încercăm să ne facem fericirea, sa devenim proactivi în ceea ce priveşte pozitivismul şi starea de bine din viaţa noastră?
Ştiu că sună a bullshit motivaţional, a lozinci postmoderniste cu accente de flower-power, dar nu-i nevoie de mai mult de câteva clipe pentru a-ţi răspunde la întrebarea
tu ce faci pentru fericirea ta?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu